jokerulvirtual.ro

Jokerul Virtual

  • Studiu: Coronavirusul se răspândește mai greu în condiţii de temperatură mai ridicată

    Cercetătorii au analizat asocierea dintre tipul climei şi răspândirea infecţiei COVID-19, examinând datele climatice din oraşe din întreaga lume afectate sau nu de coronavirus, în perioada 1 ianuarie-10 martie anul acesta.

    Comparând opt oraşe cu o puternică răspândire a epidemiei (Wuhan, Tokio, Daegu, Qom, Milano, Paris, Seattle şi Madrid) cu alte 42 de oraşe care nu au fost afectate sau care nu au înregistrat contagieri cu noul coronavirus s-a constatat că oraşele cele mai afectate de pandemie se află pe un culoar de latitudine cuprins între 30 şi 50 de grade nord (N), iar modelele lor climatice sunt similare: au o temperatură medie cuprinsă între 5 şi 11 grade Celsius şi o umiditate scăzută specifică (între 44 şi 84%), când virusul se răspândeşte mai repede.

    Astfel, studiul arată că distribuirea focarelor substanţiale de COVID-19 determinate de valori precum latitudine, temperatură şi umiditate sunt coerente cu comportamentul virusului respirator sezonier şi că SARS-CoV-2 se propagă mai greu în condiţii de temperatură mai ridicată şi de umiditate.

    O analiză a distribuirii focarelor de coronavirus ar putea ajuta în viitor la prevenirea ariilor cu risc sporit de transmitere, deşi autorii studiului avertizează că pentru aceasta este nevoie de noi cercetări asupra modelelor climatice.

  • Țara care a anunțat că nu va deschide școlile până când nu va fi disponibil un vaccin împotriva COVID-19

    Oficialii filipinezi au anunțat că nu vor deschide școlile până când nu va fi disponibil un vaccin împotriva coronavirusului, scrie The Guardian.

    Oamenii de știință din întreaga lume sunt într-o cursă contra cronometru pentru a dezvolta un vaccin care să oprească răspândirea coronavirusului, dar majoritatea experților avertizează că va fi nevoie de cel puțin un an sau doi pentru ca unul să devină disponibil.

    Luni, secretarul filipinez pentru Educație, Leonor Briones, a anunțat că vor fi reluate cursurile online sau transmise la televizor, la sfârșitul lunii august, dar există și îngrijorări cu privire la soarta elevilor din mediile defavorizate.

    Țara asiatică a relaxat o parte din restricțiile anti-COVID, în ciuda faptului că zilnic sunt raportate sute de cazuri noi. Carantina a reușit să încetinească transmiterea virusului, dar a afectat economia. Restricțiile privind călătoriile rămân în vigoare, inclusiv pentru copii, astfel sunt premise doar deplasările pentru a ajunge la muncă, pentru a rezolva probleme medicale sau pentru aprovizionare.

    Deși ar putea dura cel puțin un an până când un vaccin va fi produs, medicii își pun speranțele în tratamentele antivirale care ar putea apărea mai repede. În Marea Britanie, cinci noi medicamente sunt deja testate în 30 de spitale pentru a găsi un tratament eficient împotriva COVID-19.

    În întreaga lume, guvernele se confruntă cu provocarea redeschiderii școlilor fără a provoca un nou val de infectări.

  • OMS s-a răzgândit. După câteva ore, a anulat informarea că asimptomaticii transmit „foarte rar” coronavirusul

    Doctorul Maria Van Kerkhove, cea care a făcut declarația anterioară, a declarat marți că s-a bazat numai pe două sau trei studii nepublicate și că a fost vorba despre o „neînțelegere”.

    „Răspundeam la o întrebare, nu vorbeam pe baza politicilor OMS”, a spus ea, marți, potrivit The New York Times.

    O conferință specială în acest sens a fost organizată marți la sediul OMS, pentru a face aceste clarificări.

    „Se pare că este rar ca un individ asimptomatic să transmită mai departe virusul. Vrem să ne concentrăm pe cazurile simptomatice”, declara luni Maria van Kerkhove, epidemiolog OMS, într-o conferință de presă.

    După clarificările de astăzi, rămâne în vigoare declarația oficială a OMS, mai ales că afirmația epidemiologului nu era bazată pe date publice care să o susțină.

    De asemenea, afirmația nu făcea distincția între răspândirea asimptomatică și presimptomatică. Alte studii au arătat că o persoană infectată este cea mai contagioasă chiar înainte să apară simptomele.

    În cadrul declarației de marți, Maria Van Kerkhove a mai spus că există alte studii care arată că rata pacienților fără simptome și capabili să împrăștie virusul variază între 16 și 40%.

    Potrivit sursei citate, rămâne în continuare în vigoare ideea că multe lucruri care credem că sunt valabile despre coronavirus se pot schimba. Până acum s-au dovedit să funcționeze distanțarea fizică și purtarea măștilor, chiar și de către persoanele care nu se simt bolnave.

    Surse: Digi24

  • Două companii farmaceutice, aliate în căutarea unui vaccin împotriva Covid-19

    Grupul farmaceutic britanico-suedez AstraZeneca i-a abordat pe rivalii americani de la Gilead Science, luna trecută, cu privire la o potenţială fuziune. 

    Dacă propunerea se va concretiza, ar deveni cea mai mare fuziune din Big Pharma. Ar crea o companie cu o valoare de aproape 200 de miliarde de dolari şi ar aduce împreună doi giganţi farmaceutici, lideri în industie în eforturile de a dezvolta un vaccin pentru coronavirus şi un tratament pentru Covid-19. 

    Cele două companii nu au comentat oficial informaţiile publicate de Bloomberg. Deşi ideea este analizată, companiile nu se află în discuţii oficiale, susţine sursa citată. 

    Informaţia vine în contextul în care marii jucători de pe piaţă sunt presaţi să inoveze şi să-şi crească afacerile şi este o dovadă că Big Pharma priveşte dincolo de criza Covid.

  • Starea de alertă, posibil prelungită și după 15 iunie

    Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, a anunţat că starea de alertă ar putea fi prelungită după data de 15 iunie. Decizia va fi luată în funcţie de evoluţia epidemiei în România, a declarat Tătaru, în cadrul unei emisiuni televizate.    „Până în 15 iunie încă suntem în stare de alertă, iar evoluţia din aceste zile va decide, la nivelul Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prelungirea sau nu a stării de alertă. Dacă nu o să mai fie stare de alertă o să avem relaxare, deşi mi-e greu să cred acest lucru”, a spus Nelu Tătaru, la B1 Tv. 

    Ne trebuie o evaluare completă, iar 15 iunie nu cred că va fi data la care să nu mai prelungim starea de alertă, având în vedere şi evoluţia, focarele noi şi faptul că încă avem o transmitere în comunitate”, a mai declarat acesta. 

  • Zece țări care nu au fost afectate de pandemia de coronavirus

    În fiecare zi, mai toate țările din lume își numără bolnavii sau morții din cauza noului coronavirus. Brazilia a devenit de-acum a doua cea mai afectată țară, după Statele Unite. Sunt puține locuri care nu au fost atinse de pandemia de Covid-19. Dar există, totuși, niște ultime „puncte de rezistență” pe Terra.

    Africa, continent ce părea cruțat pentru un timp de pandemie, nu mai are acum nicio țară „neatinsă” după ce inclusiv izolatul Lesotho, țară aflată la altitudine, practic o enclavă pe teritoriul Africii de Sud, a anunțat deja primele cazuri, la mijlocul lunii mai. 

    Totuși, unele țări par să fie scutite de acest val. Din 193 de state recunoscute de ONU, numai zece nu au declarat niciun caz de COVID-19. 

    Printre ele se numără Insulele Samoa, care numără 250.000 de locuitori. Afectat de o epidemie de rujeolă care a luat viața a 70 de copii, la sfârșitul anului 2019, acest arhipelag din Oceania a declarat rapid starea de urgență, și-a închis școlile și aeroportul. Potrivit France Info, șeful statului a ordonat populației o perioadă de post și rugăciune. 

    La nord de Australia, Vanuatu, țară aflată în sudul Oceanului Pacific, compusă din circa 80 de insule ce se întind pe 1.300 de kilometri, nu a declarat niciun caz de COVID-19. Devastată de ciclonul Harold la 6 aprilie, micul stat s-a arătat reticent în a accepta ajutor din străinătate, de teamă că aceste ajutoare vor aduce cu ele o altă catastrofă: coronavirusul. 

    Un alt stat din Pacific cruțat de pandemie: Insulele Solomon și cei 653.000 de locuitori ai lor. Cele 12 insule principale și cele 1.000 de insulițe care le înconjoară nu au până acum niciun caz de coronavirus. 

    Micronezia, stat federal ce ocupă o parte a arhipelagului insulelor Caroline, în largul Filipinelor, face parte, de asemenea, din aceste teritorii de la capătul lumii care au scăpat până acum de coronavirus. 

    La fel stau lucrurile și cu Republica Nauru, o insulă-stat un pic mai mare decât Monaco, pierdută undeva în Oceanul Pacific. Cu cei 160 de turiști pe an este unul dintre locurile cel mai puțin vizitate de pe glob. Insula a interzis oricum accesul călătorilor care vin din China, Coreea de Sud, Italia, apoi Iran și a suspendat zborurile care veneau din insulele Fidji, Kiribati și Marshall.

    Ceva mai la vest, între Filipine și Indonezi, insulele Palau, aflate în inima Oceanului Pacific, au beneficiat de asemenea de pe urma izolării lor geografice. În ciuda contaminărilor cu coronavirus înregistrate la sfârșitul lunii martie în insulele Mariane de Nord, situate la est, guvernul nu a declarat niciun caz de COVID-19. În schimb, această țară mică se confruntă cu lipsuri importante în materie de aprovizionare. Înainte de pandemie, compania United Airlines avea șase zboruri pe săptămână între Guam și Palau. Acum există doar un zbor pe săptămână. 

    Insulele Marshall, formate din vulcani și atoli de corali și populate de numai 75.000 de locuitori, au rămas și ele neatinse de coronavirus. 

    Nu au fost raportate cazuri nici în republica insulară Kiribati, cu cei 33 de atoli ai săi, situată între Polinezia și Micronezia.

    Toate aceste țări sunt răspândite în Oceanul Pacific, uneori la depărtare de mii de kilometri de un oraș mare. Această izolare geografică, ce nu le aduce de obicei avantaje, acum s-a dovedit a fi un beneficiu salvator, cu atât mai mult cu cât sunt țări care de obicei nu au sisteme de sănătate foarte solide. Sunt populații mici și fragile, care n-au de pildă aparate de ventilație artificială. Dacă s-ar declanșa o epidemie, populația lor ar putea fi decimată.

    Două țări „libere” de coronavirus trebuie privite cu reticență

    Mai sunt două țări care, până acum, nu au declarat niciun caz de contaminare cu noul coronavirus: Coreea de Nord și Turkmenistan. În ambele cazuri, informațiile trebuie privite cu reticență, pentru că sunt guvernate de regimuri autoritare, prea puțin înclinate să comunice, mai ales dacă este vorba de recunoașterea unei epidemii. 

    De altfel, Coreea de Nord și-a plasat în izolare forțele militare timp de 3o de zile, potrivit șefului trupelor americane staționate în Coreea de Sud. 

    În Turkmenistan, nici măcar nu este voie să vorbești de coronavirus. Presa de stat păstrează tăcere, iar termenul nu apare în broșurile medicale distribuite în școli, spitale și la locurile de muncă, potrivit Chroniques du Turkménistan, una dintre rarele surse de informare independente, al cărei site este blocat în Turkmenistan, dar este găzduit de organizația Reporters sans Frontières.

    Dacă aceste două țări n-ar fi puse la socoteală, lista scurtă a teritoriilor neatinse de coronavirus s-ar reduce la opt, adică numai 4 la sută dintre țările lumii. 

    Redactor: Luana Păvălucă

    Sursa: Digi24

  • Strada pe care Donald Trump ajunge la Casa Albă a fost vopsită cu mesajul „Viețile negrilor contează”

    În ziua în care Donald Trump făcea o nouă declarație controversată, despre moartea lui George Floyd, un mesaj scris cu litere uriaşe a apărut pe strada care duce către Casa Albă: „Vieţile negrilor contează”.

    Vopsirea străzii cu acest mesaj a fost decizia primăriei capitalei federale. Iar noul nume oficial al acelui segment de stradă este „Viețile negrilor contează”.

    Este exact pe porţiunea în care la începutul săptămânii protestatarii au fost alungaţi cu gaze lacrimogene şi violenţă pentru a-i elibera calea lui Donald Trump care dorea să se fotografieze cu biblia în mână la o biserică din apropiere.

    Muriel Bowser, primar Washington D.C.: „Sunt oameni care imploră să fie ascultaţi, să fie văzuţi şi să le fie recunoscută umanitatea. Am avut ocazia să scriem acest mesaj mare şi clar pe o stradă foarte importantă a oraşului nostru. Acest mesaj este adresat tuturor americanilor, că vieţilor negrilor contează, că umanitatea negrilor contează.”

    Întrucât mesajul nu pare să fi fost înţeles nici de preşedinte, nici de o parte a forţelor de ordine, oamenii continuă să protesteze. Ieri au ieșit în stradă și pentru a comemora o tânără ucisă în luna martie din greșeală de polițiștii care căutau pe altcineva. Victima ar fi împlinit 27 de ani.

    Sursa: Digi24

  • Arestări și gaze lacrimogene la Hong Kong, unde manifestanții comemorează protestul din Piaţa Tiananmen

    Demonstranţii din Hong Kong au vrut să organizeze, ca în fiecare an, o comemorare cu lumânări în memoria revoltei din Piața Tienanmen. Numai că, în acest an, manifestația a fost interzisă, sub motivul restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus.

    Manifestanții au ieșit totuși în stradă și au acuzat Beijingul că încearcă să le restricţioneze libertăţile civile. A fost pentru prima oară când s-au înregistrat incidente violente la manifestaţia devenită tradiţională, după interdicţia oficială motivată prin restricţiile impuse de epidemia de coronavirus.

    Ciocnirile au avut loc în cartierul Mong Kok, unde localnicii au încercat să ridice baricade cu garduri din metal. „Unii protestatari îmbrăcaţi în negru tocmai blochează străzi în Mong Kok, Jong Kong. Poliţiştii efectuează arestări”, a anunţat poliţia în reţeaua socială Twitter.

    În parcul Victoria s-au adunat câteva mii de oameni, care au scandat sloganuri cum ar fi „Eliberaţi Hong Kongul, revoluţia zilelor noastre” şi „Luptaţi pentru libertate, fiţi alături de Hong Kong”. Şapte biserici catolice şi-au deschis porţile pentru slujbe de pomenire.

    „Nu facem altceva decât să ne amintim de cei morţi în 4 iunie, studenţii ucişi. Cu ce am greşit? Timp de 30 de ani am venit aici paşnic şi rezonabil, odată ce se termină asta, sayonara (la revedere – n. red.)”, le-a spus reporterilor Kitty, o casnică în vârstă de 70 de ani.

    „Ne temem că va fi ultima oară când putem avea o ceremonie, dar locuitorii din Hong Kong î;i vor aminti întotdeauna ce s-a întâmplat pe 4 iunie’, a arătat Brenda Hui, în vârstă de 24 de ani, care stătea alături de o prietenă sub o umbrelă albă, iluminată pe bază de baterii, cu inscripţia „Nu uitaţi niciodată 4 iunie”.

    Unii studenţi din Hong Kong au continuat şi tradiţia de a scrie cu vopsea pe podul din campusul universitar mesajul memorial pentru Tiananmen: „Sufletele martirilor vor dăinui de-a pururi în ciuda masacrului brutal. Scânteia democraţiei va străluci veşnic pentru alungarea răului”.

    Comemorarea a atins un punct sensibil în fosta colonie britanică, după ce luna trecută China a impus o legislaţie de securitate adoptată la Beijing, iar în Hong Kong a fost adoptată o reglementare care sancţionează lipsa de respect faţă de imnul chinez.

    Şedinţa legislativului din Hong Kong a fost perturbată de doi deputaţi susţinători ai democraţiei, care au aruncat un lichid urât mirositor, în semn de protest, însă noua normă a fost ulterior adoptată. Deputatul Eddie Chu, unul din cei doi protestatari, a declarat, înainte de a fi evacuat: „Un stat ucigaş pute întotdeauna. Ceea ce am făcut astăzi a fost pentru a reaminti lumii că nu trebuie să iertăm niciodată Partidul Comunist Chinez pentru că şi-a ucis propriul popor acum 31 de ani”.

    În acelaşi timp, presa din China şi unii oficiali de la Beijing susţin protestele împotriva brutalităţii poliţiei din Statele Unite, după uciderea afro-americanului George Floyd la Minneapolis.

    Represiunea din piaţa Tiananmen nu este comemorată în China, unde subiectul este interzis. La Beijing, zona din jurul pieţei, o atracţie turistică din centrul capitalei, părea să fie mai bine păzită ca de obicei, fiind prezenţi mai mulţi poliţişti decât într-o zi obişnuită. În presa de stat nu s-a menţionat nimic despre semnificaţia zilei de 4 iunie, însă Hu Xijin, editorul tabloidului Global Times, publicaţie a Partidului Comunist chinez, a transmis pe Twitter o imagine comentată a unei declaraţii a Statelor Unite. „Incidentul din Tiananmen a vaccinat politic societatea chineză, ceea ce ne-a imunizat la revoluţiile de orice culoare. După 31 de ani, revoltele au izbucnit şi s-au extins în SUA. Ei nu se gândesc decât cum să le exporte, dar uită să pregătească vaccinul pentru ei înşişi”, a scris jurnalistul.

    Atât Statele Unite, cât şi Uniunea Europeană şi-au exprimat solidaritatea cu demonstranţii din Hong Kong care doreau să marcheze revolta de acum 31 de ani.

    Taiwanul, guvernat democratic şi revendicat de China, a cerut Beijingului să prezinte scuze, pretenţie respinsă de cei vizaţi ca „absurdă”. La Taipei, în Piaţa Libertăţii, s-au adunat peste 300 de mii de manifestanţi, iar preşedinta Tsai Ing-wen a scris pe Facebook că „în China, anul are doar 364 de zile. O zi este uitată”. „Sper ca în niciun colţ de lume să nu mai dispară zile. Urări de bine pentru Hong Kong”, a adăugat ea.

    China nu a prezentat niciodată complet evenimentele violente din 1989, reaminteşte Reuters. Oficial, bilanţul este doar de aproximativ 300 de morţi, majoritatea soldaţi. Organizaţiile pentru drepturile omului şi martorii vorbesc despre mii de oameni ucişi.

  • Creștere alarmantă a numărului de cazuri de COVID-19, în ultimele 24 de ore. Bilanțul infecțiilor cu coronavirus se apropie de 20.000

    Totodată, până acum, 1299 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

    „Având în vedere numărul de cazuri nou confirmate, care se situează peste media ultimei săptămâni, atragem atenția asupra respectării cu rigurozitate a normelor de conduită sanitară și de prevenire a răspândirii noului coronavirus, cu precădere a celor referitoare la purtarea măștii în spații închise, evitarea contactului, igienizarea frecventă a mâinilor și păstrarea distanței față de alte persoane”, avertizează autoritățile.

    La ATI, în acest moment, sunt internați 153 de pacienți.

    Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 2.363 de  persoane. Alte 96.693 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 472.850 de teste.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 404 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.259 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 121 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 138.000 de lei.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 2 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

    Totodată, în data de 3 iunie a.c.,  88 de persoane care nu au respectat măsura izolării la domiciliu sau a carantinei au fost introduse în carantină instituționalizată pentru 14 zile sau a fost dispusă măsura carantinării instituționalizate pentru o nouă perioadă de 14 zile.

    În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 3.084 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.699 în Italia, 561 în Spania, 84 în Franța, 583 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia și Suedia.

    De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 114 cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 6 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

    Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 22 au fost declarați vindecați: 9 în Germania, 9 în Franța, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

    Sursa: Digi24

  • Britanicii, sfătuiți să folosească apa mai înțelept

    Companiile de apă îi sfătuiesc pe britanici să utilizeze apa într-un mod mai responsabil în timpul pandemiei de coronavirus și să evite cișmelele și stropitorile. Acestea trebuie să răspundă unei explozii a cererii pentru apă potabilă, cauzată de primăvara lipsită de precipitații și carantina care a ținut populația în case.

    În acest an, luna februarie a adus cantități record de precipitații, dar au urmat trei luni fără pic de ploaie, apoi coronavirusul a izolat oamenii în case. În unele regiuni, cererea de apă a crescut cu 25% față de normal. Rezervele de apă sunt în condiții bune, dar se întamplă ca presiunea la robinete să fie scăzută. Fermierii se tem de o posibila secetă, iar experții spun că ar trebui să ne adaptăm la traiul cu mai puțină apă pe măsură ce clima se schimbă.

Back to top button
Close
Close